Mi-aș pune aripi la gânduri să zboare
Spre veșnice lumi de zâmbet și soare,
S-aducă trei raze și-o mare de zâmbet
Cu glas de pian să-mi cânte un cântec.
Să plouă mereu cu stropi de iubire,
Să inunde lumea cu fericire,
A mele gânduri cu aripi de zbor
S-alunge tristețea prin puful din nor.
Din al meu gând să zboare-n alt suflet
Și să-i arate cum viața-i un zâmbet,
Să-i picure rouă cu vise frumoase,
Să-i scoată tristețea și frigul din oase.
Și-așa mai departe din suflet în suflet,
S-alerge, să zboare în perpetuum umblet,
Să vindece oameni de plânset și dor
A mele gânduri cu aripi de zbor…
Cafeaua de dimineață 