Sanzienele – cupidon al verii

Făpturi eterice și mirifice, de o frumusețe răpitoare, așa sunt percepute Sânzienele în tradiția românească. Sunt considerate mesageri ai iubirii, ajutorul îndrăgostiților, glasurile eterice care aduc iubiții unul lângă celălalt.

Au deasemenea și flori care le poartă numele, flori de sânziene cu miros de miere, ce înfloresc doar în preajma acestei sărbători și se spune că dacă vor fi culese în acea zi, florile vor căpăta oarecare putere magică de vindecare și de înfrumusețare a celui ce le culege. Se mai spune că dacă în noaptea de sânziene vei dormi cu aceste flor sub pernă, vei visa pe cel cu care te vei căsători!

În ziua de sânziene se culeg majoritatea plantelor considerate tămăduitoare, pentru a le spori efectul. Totodata, scăldatul în mare în acea zi este benefic, precum și vederea furnicilor care ar prezice un an abundent.

Deci nu uitați ca în ziua de sânziene să vă treziți de dimineața, să căutați și să culegeți florile de preferat cu rouă pe ele, pentru a fi siguri de o căsătorie în acest an!

[jamiesocial]

Când viața te lovește, tu trebuie să dai mai tare!

Ai o viață aproape perfectă, majoritatea viselor îți sunt împlinite, totul pare a fi roz bombon cu inimioare de ciocolată albă și…

Zbang!!! Viața te lovește cu un croșeu inevitabil. Dacă-i de stânga sau de dreapta, e mai puțin important. Contează cum îți revi din nauceală și cum reușești și tu să lovești la rându-ți.

Eu am învățat de-a lungul timpului că avem în noi mult mai multă putere decât credem, de a ne reveni după o lovitură. Ba chiar putem merge mai departe reușind mult mai bine să controlăm viața. Cheia, cred eu, constă în primul rând în efortul de a ne detașa și de a privi obiectiv problema. Obiectiv !

Se spune că în orice rău,oricât ar fi de mare, e și o părticică bună și sunt convinsă că e așa. În momentul în care reușim să vedem partea plină a paharului, să găsim partea bună a răului (pentru ca ea există), să privim obiectiv răul în față și să-i găsim punctele slabe, atunci suntem pregătiți să aplicăm lovitura noastră care ne poate schimba radical viața.

Toată diferența o face percepția. Unghiul din care privim situațiile, deschiderea noastră spre acceptare, refuzul de a ne bloca în situația respectivă și voința de a merge mai departe ne ajută să ne ridicăm din colțul nostru și să continuăm lupta. Noi oamenii avem un mare talent în a  ne sabota propriile vieți, complicându-le până ne regăsim în situații fără ieșire.

Ideea e că nicio situație nu e fără ieșire, dacă reușim s-o privim și s-o analizăm în mod corect. Imposibilitatea e numai în mintea noastră obișnuită să se saboteze și să refuze deschiderea și acceptarea.

Deci da! Când viața te lovește, tu trebuie să te ridici și să lovești mai tare! Pentru că poți! Dacă și vrei…

[jamiesocial]

Atenție la neatenție!

Acum vreo săptămână, un copil de 13 ani din Dâmbovița, a avut un accident cu bicicleta, în urma căruia a intrat în comă cu hemoragie internă. Nu au fost implicate autovehicule, ci totul s-a întâmplat într-o clipă de neatenție. Acum trei săptămâni și fiu-meu a avut un accident cu bicicleta, tot din neatenție. Din fericire a scăpat mai ieftin, dar încă mai are dureri la picior și ia antibiotice.

Dragii mei, bicicleta poate fi mult mai periculoasă decât mașina. Dacă la vehicule mai sunt airbeg-uri și centuri de siguranță, bicicleta folosește ca măsură de siguranță atenția celui care o conduce. Știu că vă place să arătați prietenilor voștri cât de bine mergeți fără să țineți mâinile pe ghidon sau cât de experți sunteți la mersul pe o roată. Dar de fiecare dată când faceți aceste lucruri, gândiți-vă ce întorsătură și ce consecințe se pot ivi de aici. O fracțiune de secundă e suficient pentru a se întâmpla o tragedie.

Din câte am înțeles, acel băiețel a fost bușit în zona ficatului cu ghidonul.Este încă în comă și suportă acum o a doua operație. Pot foarte bine să-mi imaginez prin ce trec părinții lui, pentru că știu cât de tare m-am speriat eu când fiu-meu a venit acasă cu piciorul accidentat.

Eu nu sunt prea mult de acord cu interzicerea copiilor de a face un lucru sau altul. Însă trebuie învățați să fie foarte atenți la consecințele care pot urma faptelor lor. Trebuie învățați cum stă treaba cu responsabilitatea și atenția, pentru că până și desenele animate din zilele noastre sunt pline de violență.

[jamiesocial]

Apocalipsa în 2012, da au ba?

Conform Descoperă.ro 10% din oameni sunt dispuși să creadă că Apocalipsa va avea loc în acest an, așa cum se spune că stă scris în calendarul mayaș. Se pare că mass-media a acordat prea multă importanță acestor profeții și, cum omul se mai uită la un TV, mai citește un ziar – că deh, suntem în era informațiilor de și în tot felul –  face astfel scenarii după scenarii asupra acestui an fatidic.

Cei care se tem cel mai tare de acest fenomen sunt cei din Rusia și Polonia. Potrivit aceluiaș studiu,cei mai împătimiți adepți ai curentului  „Apocalipsa în 2012”, sunt cei cu un mic nivel de educație, cu venituri mici și, surprinzător cu vârste sub 35 de ani. Surprinzător pentru că e greu de crezut că într-o epocă atât de modernă, ne raportăm încă la profeții și tradiție, mai ales tineretul care pe de altă parte, face tot ce poate pentru a fi în pas cu moda.

Dar nah, cine a inventat religiile a știut foarte bine ce face, mizând pe faptul că frica e un element decisiv când vine vorba de supunere. Așa că, atâta timp cât religiile apar ca ciupercile după ploaie și fabrica de spălat creiere funcționează și va continua să funcționeze la foc continuu :yes:

Da’ mai bine zău, oare cum își propun acei oameni să-și trăiască ultimul an al vieții lor pământești? Vor plânge și se vor ruga în fiecare zi să aibă parte de o moarte usoară și rapidă? Vor săpa buncăre în pământ, sperând că vor scăpa de inveitabila catastrofă? Vor trăi fiecare zi ca și cum ar fi ultima, făcând exces de sex, droguri si alcool? :yahoo:  N-am nici cea mai mică idee ce poate fi în mintea și-n sufletul lor :unsure:

Și totuși, iată zece motive pentru care lumea NU se sfârșește în 2012 !

[jamiesocial]

Omul bun e luat de prost (?)

Oare? De fapt e o sintagmă pe care eu însămi mi-am repetat-o mult timp. După o îndelungată analiză, la care s-au adăugat și oareșce experiențe, văd lucrul ăsta din alt unghi. Consider acum că un om cu adevărat bun, dispune de o mare foță interioară, care oprește pornirile profitorilor în momentul în care se găsesc în fața unui astfel de om.

Însă atunci când spunem că unii profită de bunătatea noastră, acest lucru se întâmplă  pentru că noi le dăm voie să profite. Ba chiar îi încurajăm. Și nu pentru că suntem buni, ci pentru că suntem slabi. Sunt oameni care au un miros mai ascuțit decât al cânelui și le e ușor să miroasă slăbiciunea altora. La slăbiuciune se adaugă neîncrederea în propria persoană, dorința de a fi pe plac, de aderare și integrare într-un grup. Ei bine, amestecul ăsta – care eronat e numit bunătate – e motivul principal  care le permite profitorilor să-și impună forța manipulatoare asupra celor slabi.

Oamenii cu o bunătate…inteligentă, sunt capabili la randul lor de a mirosi prfitorii, nepermițăndu-le acestora să-și facă jocurile. Știu unde și cum să-și exercite bunătatea fără a dăuna propriei persoane. Se impun prin caracterul lor într-un mod inteligent care aduce mai degrabă foloase decât dezavantaje.

Oamenii sunt sclavii propriilor slăbiciuni în primul rând. De aici pornește lanțul care ne angrenează într-o serie de experiențe neplăcute. Trist e că mereu căutăm problema la alții și nu luăm niciun moment în calcul slăbiciunile propriei persoane.

[jamiesocial]